Motivație și provocare pentru cariera didactică
Sunt profesor de chimie de 36 de ani și mi-am ales cariera didactică din pasiune. Adică a fost ceva ce mi-am dorit să fac de când mă știu. Din perspectiva elevului, totdeauna am avut o admirație profundă pentru persoana care se afla la catedră, cea care pentru mine reprezenta autoritatea supremă în domeniul fiecărei discipline studiate în anii de școală. Mi-am dorit mult să pot fi și eu o astfel de persoană, care să poată reprezenta în ochii elevilor săi o autoritate în material predată. Pot să spun cu siguranță că aceasta a fost motivația mea în alegerea căii de urmat în viață. Desigur că atunci când am ales această carieră nu am avut aproape deloc în vedere provocările care vor apărea în mod inevitabil în exercitarea ei și probabil că nu mulți dintre noi, profesorii, se gândesc la acest aspect abia la începutul activității didactice. Am pornit cu mult entuziasm la drum și îmi amintesc și acum cu plăcere de acei ani de formare a mea ca profesor. Provocările nu au întârziat să apară, de la început chiar.
Prima provocare a fost chiar pregătirea mea didactică și pedagogică dobândită în facultate, care era bună în teorie, dar extraordinar de limitată în ceea ce privește partea practică, adică doar 2 luni de practică pedagogică în 4 ani de facultate. Nu eram foarte pregătită să fac față situațiilor ivite în clasă, mai ales că în acei ani clasele de elevi erau de minim 36 de elevi. De aceea a trebuit să muncesc mult în acei ani să mă formez ca profesor , să învăț să comunic cu clasa de elevi și cu fiecare elev în parte, să înțeleg toate dificultățile întâmpinate de ei în studiul chimiei (care nu este foarte ușor) și să le ofer un sprijin constant pentru obținerea unor rezultate bune.
Altă provocare a fost să mă adaptez de-a lungul timpului la toate schimbările apărute în procesul de învățământ, la metodele noi de lucru cu clasa, la folosirea noilor tehnologii în desfășurarea orelor de chimie. M-am obișnuit cu folosirea calculatorului, cu scrierea testelor și altor lucrări folosind de asemenea calculatorul, utilizarea unor programe speciale de scriere a formulelor chimice, alcătuirea de prezentări power point și chiar utilizarea smartphone-ului în desfășurarea orelor de clasă.
Dar una din cele mai recente provocări pe care pot să o menționez este trezirea și păstrarea interesului elevilor pentru studiul chimiei. Este din ce în ce mai greu să motivezi elevii să studieze o disciplină în ziua de azi dacă nu le oferi argumente puternice pentru a face acest lucru. Desigur, există dorința de a promova examenul de bacalaureat și apoi de admitere la facultăți cu profil medical, dar această motivație nu este valabilă pentru toți elevii. Pentru marea majoritate a elevilor mei, eu apelez din ce în ce mai des la sublinierea necesității de a înțelege și cunoaște cât mai mult despre toți factorii chimici cu care vin în contact în viața de zi cu zi, astfel încât să poată lua decizii corecte în ceea ce privește comportarea lor față de acești factori.
Videoclipul evidențiază argumentele pro și contra pentru alegerea carierei didactice. Cu câteva diferențe minore , cum ar fi ora de sfârșit a programului de lucru sau avantajele unor asigurări medicale, aspectele enumerate sunt valabile și pentru profesorii din țara noastră. Am considerat că sunt sintetizate extrem de bine toate provocările meseriei de profesor , dar și satisfacțiile care vin odată cu aceasta. Pentru că nu există decât subtitrare în limba engleză, voi enumera în continuare argumentele pro și pe cele contra.
Pro:
- vacanțele care permit călătoriile și cunoașterea lumii;
-programul de lucru scurt de la serviciu ;
-este un serviciu sigur și stabil, mai ales pentru titulari ;
-se pot folosi cele învățate în facultate, transmițând cunoștințele acumulate și altora;
-sunt colegi cu o instuire similară cu care se poate comunica și relaționa;
- modelepentru unii dintre elevi a căror viață poate fi influențată semnificativ, și acesta e un sentiment minunat;
-retrăirea anilor de școală, participarea la excursii, joacă , organizări de serbări;
Contra:
-trebuie făcute multe documente, subiecte pentru teste , corectate sute de lucrări;
-salariul nu este mare, unii profesori mai au încă un loc de muncă pentru a se descurca mai bine financiar;
-există o presiune constantă pentru obținerea unor rezultate cât mai bune la examenele naționale, admiterea la facultate;
-se lucrează mult și acasă, treabanu se termină atunci când se pleacă de la școală;
-trebuie să se lucreze cu elevii agresivi , cu cei cu probleme emoționale și asta poate să determine supărare și stres emotional;
-evaluare continuă , cerințe pentru preformanțe cât mai mari;
-colaborarea cu părinții abuzivi, care vor face orice le stă în putință pentru obținerea notei dorite de copilul lor;
-nu se poate avansa în cariera didactică, poate interveni plafonarea.
Care din provocările enunțate în videoclip sunt cele mai des întâlnite de dumneavoastră personal în activitatea desfășurată în școala noastră?
Cum procedați pentru a le depăși cu bine ?